Monday, 12 May 2008

Obisnuita zi de luni

6 dimineata! Din nou alarma celularului, din nou drumul pana la baie, care in starea mea adormita mi se pare un labirint, din nou deschid acelasi dulap si imi aleg repede hainele, uff dimineata e inca frig. Drumul pana in bucatarie, neschimbat, acelasi iaurt, aceleasi priviri somnoroase, clasica intrebare "Ce program ai azi?", aceeasi cafea...rutina! Pana cand?...Sorbim, in tacere,....mutenie....somn. Si deodata agitatie! E trecut de ora 7! Ne cautam lucrurile in graba, ne impiedicam unul de celalalt, parca am fi la teatrul de papusi...Cheile mele, cheile lor...familie moderna! "Nu uita sa activezi alarma!", "Ne vedeam deseara..." Deja e groaznic de aglomerat. Nu inteleg, nu demult era 6, acuma deja 7,20, peste 10 minute incep cursurile. Timpul nu asteapta deloc. Se opreste la un moment dat, incremenim si dupa aceea se deruleaza de doua ori mai repede...parca ar vrea sa recupereze acea pauza. "Stai! Asteapta-ma!" Ziua de luni, nimic interesant, aceleasi fete posomorate si apatice, acelasi zambet ironic, acelasi chef de nechef, aceleasi sunete,...rutina....Pana cand? Deja ora pranzului! Ma duc acasa, incerc sa invat, deja trebuie sa plec din nou, mai citesc o pagina si reusesc sa fur 15 minute de somn. "Ah timpule! Doar atat?" Din nou trafic, din nou aglomeratie, oameni grabiti, nerabdatori, nepasatori, vanati de ticaitul ceasului. Unii dintre ei...oameni cu o cutie de carton pe cap! "Nu, azi nu pot! E aceeasi zi de luni si totusi e alta!" Lupt cu lacrimile, ma agat de orice lucru ce nu-mi convine, grabesc pasul, privesc in alta parta, dar nu reusesc, pentru ca imi simt gatul uscat, pentru ca ma simt obosita, pentru ca azi nu am putere sa ma abtin: incep si plang! Timpul imi ofera maxim 10 minute, imi sterg lacrimile, ma simt mai bine, ca si cum nu ar fi fost nimic, dar ma simt mai obosita ca inainte...Ora 10 seara. Sunt in masina si ma indrept spre casa. Ma uit in gol..."Fii atenta! Esti la volan!" Da, sunt din nou atenta. Acelasi traseu, acelasi semafor, aceeasi zebra, aceeasi benzinarie....rutina....Pana cand? Ascult muzica la radio, anii 70! Imi place, dau mai tare si merg mai incet...tot mai incet...pana cand ajung in fata portii. Stau asa, in masina, e intuneric, ascult muzica si inchid ochii. Doar 2 minute..."Haide, coboara si intra in casa." Mai sunt cateva secunde. Ziua de luni. Trei, doi, unu...scot cheia din contact....

No comments: