Friday, 17 April 2009

Echilibru

Cateodata te opresti brusc din mersul ritmic al vietii. Este unul din acele momente cand poate fara sa vrei, privesti adanc in tine...si te gandesti ca este momentul sa-ti stergi interiorul prafuit, sa-l trezesti din hibernarea lunga de peste iarna, sa-ti scuturi viscerele secate, sa-ti pui din nou simturile in miscare, sa-ti dai din nou culoare...Ciudat cu cata repeziciune aducem lumina in noi...dar si cat de repede tragem oblonul in jos, punem lacat usii si ne afundam in intuneric. Bajbaim, mergem incet, nesiguri, ne resemnam, devenim indiferenti, acceptam...dar oare ce? Chiar este ceva de acceptat? Chiar este un lucru de valoare? Si deodata, patrunde lumina printr-o crapatura a sufletului...descopera umbra lasata asupra inimii demult neglijata si lasata in paragina, descalceste firele mintii. Deodata lumina devine mai puternica, topeste incuietorile si strapunge negura in care ai alunecat. Parca devii mai usor, devii sensibil la culori, devorezi cu nesat mireasma aerului primavaratec precum si dulceata diminetii. La fiecare atingere de raza de soare, intregul corp devine un tremur, simti cum te furnica in toate ligamentele, cum sangele-ti pompeaza mai alert in vene si artere. Iti aduci brusc aminte ca aveai o dorinta, ca ultima oara a existat speranta. Ai abandonat-o si realizezi ca nici nu stii de ce. Prostie, lasitate, frica, indiferenta, neputina? Realizezi ca cineva iti mangaie parul, ca esti prins de mana si luat in brate. Sincere sarutari iti acopera obrazul, musca din buzele tale umede, dar inca palide. Un voal cald de iubire iti acopera trupul...o briza din respiratia vietii patrunde in tine. Respirand din nou, te intrebi unde ai fost plecat atata timp? De ce-ai lasat panza asta de paianjen sa se infasoare in jurul tau.....Trezita din somn, mi-am dorit echilibru. Stiam ca daca voi reusi sa ma balansez, fara sa cad intr-o parte, voi fi stapana pe situatie. Stiam ca daca pot sa zabovesc mai mult de cateva secunde in acel punct, voi gasi din nou drumul spre mine...balanta, ce-mi sustine pasii vietii. M-am trezit din somn si mi-am dorit echilibru. Tu cand ai luat ultima data lumina in primire...? (Sursa foto aici)

2 comments:

kalliope said...

Lumina? Unii din noi oare cum "vad" sau simt aceasta lumina? Depinde in ce mod ar fi aceasta lumina in sufletul nostru, daca te gandesti doar la fercire, optimism... etc. nu-i ok. Adevarata lumina in sensul bun ii DUMNEZEU, si cand zic Dumnezeu nu ma refer la acel lucru ce-l fac oamenii, sa mergi sa te spovedesti(bullshit), sa iei nafura(bullshit) sa saruti icoane(bullshit), etc. ... as putea sa ma mai duc. Toate aceste lucruri mentionate sunt in zadar, omul le face si le face fara nici un scop. Adevarata esenta o cunoastem oare noi? Adevarata lumina? Prea putini

Gloria said...

@kalliope: Pentru mine, lumina se gaseste si in fericire si in optimism si in cerul totusi innorat si in zambetul de dimineata, in final peste tot unde vrei TU sa o vezi. Eu nu am facut o referire religioasa acuma, chit ca si acolo intalnim lumina. Dar nu este unica. In final, tu cunosti adevarata esenta a luminii?