Monday, 22 March 2010

Un an

Si-a trecut deja un an de cand ai plecat. Timpul n-a stat in loc. Timpul a zburat. Si odata cu el, ai zburat si tu. Si inca zbori...Era in aceeasi zi de martie cand drumul tau, intr-o zi de primavara, a luat sfarsit...cand te-ai hotarat sa-ti continui calatoria in alt spatiu, in alt cosmos. Acum un an m-am urcat in urmatorul avion si am fost mai aproape de tine ca niciodata. Ti-am cautat chipul printre norii albi de zahar si-am incercat sa-ti aud glasul ragusit. Ziua ta de nastere fara tine, primul Pasti, primul Craciun, primul revelion. Inceputul unui prim sfarsit. Acum un an ne-am adunat cu totii, sa te imbracam cu flori, sa ne luam ramas bun, sa-ti deschidem poarta catre lumina. Si chiar daca ne-a fost greu, te-am lasat sa pleci. Pentru ca acolo unde urma sa faci primul tau popas este mereu primvara. Aceeasi zi cu soare in care ai spus adio. Ca mai apoi sa-ti deschizi aripile si sa veghezi asupra noastra, plutind mereu printre norii albi de zahar, deasupra curcubeului, in fata razelor de soare, sub roua diminetii, in bataia brizei....si adanc in sufletul nostru. Mi-e dor de tine...(poza)

2 comments:

Hellene, tomata cu scufiţă said...

:( E al doilea post pe ziua de azi in care citesc despre o aniversare asa trista. :(

Nici n-am cuvinte sa iti spun nimic. Ce as putea spune?

Gloria said...

@Hellene, tomata cu scufita: E trist....si totusi este frumos ca iti poti aduce aminte. Oricum multumesc pentru gandurile bune.