Saturday, 25 July 2015

Apus



Intotdeauna mi-a placut apusul soarelui...mai mult decat rasaritul. De obicei spunem despre rasarit ca reprezinta inceputul, startul, insa eu am simtit acest lucru mereu la apus. Da, apusul soarelui de forma unei portocale scoasa din cuptor, ma face mereu sa zambesc, imi mangaie obrajii si imi aduce aminte ca s-a mai terminat o zi...O zi in care am avut sansa de a face atatea lucruri frumoase, de a trai pe deplin si de a ma bucura de fiecare clipa. Privesc apusul si ma intreb: oare chiar am trait azi asa? Si realizez ca nu am mereu un raspuns....

Apusul imi da sansa de a multumi si de a o lua de la capat, de a scrie o noua poveste. Pare destul de paradoxal. Stiu. Dar spune-mi...de ce-ar trebui ca fiecare inceput sa fie un rasarit...si nu un apus de soare?

No comments: